Proces verbal al întâlnirii Secţiunii Achiziţia şi Dezvoltarea Colecţiilor

Conferinţa Naţională ABR, Braşov, 6-8 septembrie 2017

 

Pe data de 6 septembrie 2017, în cadrul Conferinţei ABR, s-a desfăşurat întâlnirea Secţiunii de Achiziţie şi Dezvoltarea Colecţiilor. La această întâlnire au participat peste 30 de persoane, inclusiv din Republica Moldova.

Lucrările alese spre a fi prezentate au continuat teme mai vechi de discuţie ale secţiunii şi care se încadrează în tematica mai largă propusă de organizatorii conferinţei, si anume, “Biblioteci, societate, multiculturalitate”.

Prima lucrare a aparţinut dnei Adriana Borună de la Biblioteca Naţională a României şi s-a intitulat „Achiziţia de conţinut electronic: modelul spaniol”. Autoarea a făcut o scurtă prezentare a modului în care se face achiziţia documentelor electronice în bibliotecile din Spania. Din datele statistice prezentate reiese interesul deosebit arătat de bibliotecile de acolo, în special de cele universitare, pentru acest tip de colecţie. Din punct de vedere procedural, Spania practică o schimbare a abordării în ce priveşte modul de evaluare a ofertelor cu scopul de a obţine cel mai bun raport preţ-calitate şi, totodată, introduce obligaţia utilizării integrale a mijloacelor electronice în realizarea achiziţiilor publice.

Cea mai folosită metodă de achiziţionare a documentelor electronice în Spania este licitaţia, în cadrul căreia se poate opta pentru achiziţia:

-per pachet sau per colecţie (ex.:SpringerLink vinde pe colecţii tematice sau pe ani)

-titlu cu titlu (este considerată ca fiind mai costisitoare)

-în funcţie de deziderat (ex.: Ebrary ProQuest)

-în funcţie de evaluare (ex.: Elsevier, SpringerLink)

În mod clar, cel mai avantajos este ca achiziţia de documente electronice să se facă prin consorţiu, aceasta permiţând o negociere mai bună atât din punct de vedere financiar, cât şi al posibilităţilor de accesare a platformelor de baze de date oferite de furnizori.

Lucrarea dnei Adriana Borună a deschis o serie de discuţii referitoare la achiziţia de documente electronice şi de carte, în general, din România. Dna Olimpia Curta de la BCU Cluj a ridicat problema inventarierii cărţilor electronice primite direct de la autori, precum şi a documentelor produse de biblioteci (reviste sau cărţi). Dna Nicoleta Rahme, preşedintele secțiunii, a răspuns evidenţiind cele două aspecte ale acestor tipuri de documente: online şi offline. Documentele online sunt cele cu acces perpetuu şi sunt considerate din punct de vedere fiscal servicii şi nu pot fi inventariate. Documentele offline, cum sunt cele înregistrate pe CD-ROM, fiind obiecte tangibile, pot fi inventariate per bucată, cu specificarea tipului de suport pe care este înregistrat. Dna Rahme a mai subliniat faptul că legislaţia noastră (Ordinul 2062 din 2000 pentru aprobarea Normelor metodologice privind evidenţa, gestionarea şi inventarierea documentelor specifice bibliotecilor publice) nu reglementează aceste aspect şi, ca atare, trebuie găsită o soluţie de compromis pentru că acest mod de inventariere nu este sănătos pentru evidenţierea statistică a colecţiilor bibliotecilor. Se impune modificarea cadrului legislativ privitor la achiziţia şi inventarierea documentelor electronice, inclusiv a celor obţinute prin Legea depozitului legal. Acest lucru ar avea şanse mai mari de reuşită dacă s-ar acţiona la nivelul tuturor asociaţiilor bibliotecarilor din România.

Deoarece tot mai mulţi colegi de la bibliotecile din ţară s-au îndreptat spre achiziţia prin sistemul electronic (SEAP), dna Rahme a considerat util să facă unele referiri la anumite aspecte legale pe care le presupune acest procedeu. Astfel, conform Legii achiziţiilor publice 98/2016 instituţia care efectuează o achiziţie (în cazul nostru, biblioteca) devine autoritate contractantă, iar în cadru acesteia trebuie să existe o separare între persoana (în speţă din cadrul Departamentului Dezvoltarea colecţiilor sau bibliotecarul cu atribuții în acest sens) care formulează dorinţa de a achiziţiona anumite documente şi persoana care lansează comanda în sistemul electronic şi care gestionează contul de SEAP al instituţiei. Aceasta din urmă va identifica procedura de achiziţie, codurile CPV şi va urmări procesul de derulare al achiziţiei. Prin urmare, bibliotecarul din Departamentul de Dezvoltarea Colecţiilor riscă să piardă legătura cu editurile.

De asemenea, s-au amintit problemele pe care le întâmpină bibliotecile noastre cu reţeaua de distribuţie de carte, în special cea românească, acest fapt îngreunând procesul de achiziţie prin SEAP. Multe edituri de la noi nu lucrează în acest sistem electronic, considerând că bibliotecile nu sunt cel mai atractiv beneficiar din punct de vedere financiar. Dna Rahme a menţionat participanţilor că în acest context cei care se ocupă cu achiziţia de carte în biblioteci se pot preleva de aliniatul 3 din Art. 43 din HG 395/2016 care spune că atunci când un titlu de carte dorit spre achiziţionare nu se regăseşte în sistemul electronic, acesta poate fi achiziţionat prin cumpărare directă de la orice operator economic, elaborându-se în acest sens o notă justificativă.

Participanții la secțiune nu au considerat necesară reluarea unor demersuri pentru emiterea de legislație terțiară în cazul achizițiilor publice derulate de biblioteci.

În final, s-a trecut la prezentarea celei de-a doua lucrări din cadrul întrunirii, cea aparţinând dnei Nicoleta Rahme, şi anume „Multiculturalismul colecţiilor de bibliotecă”. Lucrarea a avut ca subiect Centrul Naţional de Schimb din cadrul Bibliotecii Naţionale a României. Au fost evidențiate: constituirea și evoluția centrului național de schimb în România, date statistice din ultimii 10 ani, evoluția practicilor de schimb la nivel național, majorarea taxelor poștale și impactul negativ asupra statisticilor, alte informații relevante.

Întocmit de Carmen Pavel – Secretar secțiune


 
 

Noutăți