RAPORT

Seminarul internaţional cu tema

Information Access for the Global Community

Haga, 4-5 iunie 2007

În ţara în care pe orice petic de pământ neutilizat se cultivă o floare, în care muncitorii de pe şantierele de construcţii lucrează cu mănuşi şi ascultă The Police – Message in a bottle, în care trenurile de navetişti sunt pline ochi între orele 8:00 şi 9:00 cu oameni de toate rangurile, de la tineri cu iPod-urile în funcţiune citind ziarul sau utilizând note-book-ul (dacă nu au loc pe scaun, jos, pe culoar sau în capătul vagonului, pe podeaua trenului, stând turceşte), până la domni cu cravată utilizând internetul wireless, din dorinţa de a câştiga o jumătate de oră din ziua de lucru, sau doamne dichisite citind reviste cu pagini glossy, tot cu căştile în urechi, a avut loc un seminar internaţional dedicat Clasificării Zecimale Universale[i], organizat de chiar instituţia care deţine toate drepturile asupra acestui sistem de clasificare sau limbaj de organizare a cunoştinţelor, Consorţiul CZU cu sediul la Haga.

Koninklijke Bibliotheek văzută dinspre Central Station din Haga

Situat în clădirea Koninklijke Bibliotheek – Biblioteca Naţională a Olandei, Consorţiul CZU (Universal Decimal Classification Consortium – UDCC) este o instituţie cu un număr extrem de redus de angajaţi, având ca membri executivi, instituţii de standardizare din 4 ţări: Franţa, Marea Britanie, Rusia şi Spania, un preşedinte al biroului executiv, Alan Hopkinson, un birou editorial condus de un editor şef, Ines Cordeiro şi un comitet consultativ. Comitetul consultativ a avut până în prezent 17 membri; odată cu acest seminar internaţional numărul acestora a crescut.

Prima zi a seminarului s-a deschis prin salutul adresat de dr. Patricia Alkhoven, director al UDCC până în momentul seminarului[ii]. Au urmat în ordine directorul cu probleme financiare al Koninklijke Bibliotheek, Alan Hopkinson şi Ines Cordeiro. Aceasta din urmă a menţionat în discursul său câteva dintre coordonatele actuale ale agendei editoriale ale UDCC, schimbări şi obiective ale CZU, intenţia de îmbunătăţire a metodelor de colaborare şi a managementului datelor din Master Reference File (MRF). Accentul a fost pus pe o mai largă recunoaştere şi pe ideea de comunitate a utilizatorilor de CZU, creşterea posibilităţilor de colaborare şi o mai mare atenţie la nevoile utilizatorilor.

Au urmat sesiunile propriu-zise ale seminarului, sesiunea introductivă fiind reprezentată de doi tineri teoreticieni dar şi autori ai unor proiecte care utilizează calităţile schemei, Claudio Gnoli de la Universitatea din Pavia (Italia) şi Wouter Schallier de la Biblioteca Biomedicală din Leuven (Belgia).

Prima lucrare, Progress in synthetic classification: towards unique definition of concepts (Progrese în clasificarea sintetică: spre o definiţie unică a conceptelor) a trecut în revistă modalităţile de combinare a conceptelor în sistemele de clasificare enumerative şi sintetice de la Dewey Decimal Classification (DDC) şi Library of Congress Classification (LCC) la CZU, mai ales ediţiile din urmă ale acesteia: auxiliari comuni, faţete, relaţii de fază. Problema prezenţei chiar în clasificările cele mai sintetice a unor concepte cu notaţii diferite în funcţie de context este discutată şi ilustrată cu exemple din CZU, FATKS (proiect derivat din CZU - http://www.ucl.ac.uk/fatks/) şi ILC (Integrative Level Classification).

Lucrarea intitulată interogativ Why organize information if you can fiind it? UDC and libraries in an Internet world (De ce mai organizăm informaţiile dacă le putem găsi? Despre CZU şi biblioteci într-o lume a Internet-ului) a stârnit interes şi a fost în oarecare măsură amuzantă, ca expresie a modului foarte tineresc de abordare a problemelor. Întrebarea din titlu a avut ca răspuns necesitatea de conştientizare a sarcinii bibliotecilor de a proiecta inteligent cataloagele online astfel încât să asigure maximă accesibilitate, uşurinţă în utilizare şi participare activă a utilizatorului în Internet. CZU ar trebui să maximalizeze vizibilitatea informaţiei, să o îmbogăţească şi să-l invite pe utilizator să creeze şi să atribuie metadata el însuşi. În contextul existenţei unor gadget-uri Internet ca: flicks, kiko, writely, wiki, podcasts, tagging, del.ici.ous, Wouter Schallier sugerează portretul „tânărului furios”: fascinat de noile tehnologii, activităţi simultane (multi-tasking) ca mod de viaţă, interactivitatea, toleranţa zero pentru întârzieri, acţiunea mai importantă decât cunoaşterea, generaţia copy-paste, contribuitori la metadata din clasificare (co-producţia de informaţii), amatori ai informaţiei, spre a se deosebi de profesioniştii informaţiei.

Sesiunea a 2-a s-a deschis cu lucrarea Mariei Balikova intitulată UDC in Czechia (CZU în Cehia). Sistemul CZU stă la baza fişierului de autoritate de subiecte al Cehiei (http://sigma.nkp.cz/F/). CZU este folosit în diverse ediţii şi pe diverse suporturi în Cehia: o selecţie de indici, deci o ediţie prescurtată, dar şi MRF şi ediţia completă, ediţia bilingvă cehă-engleză a MRF pe CD-ROM, ediţia din 2002 a CZU online. CZU se utilizează în bibliotecile din Cehia ca modalitate de aranjare pe subiecte a documentelor cu acces direct, ca metodă de regăsire a informaţiei şi ca instrument de navigare în OPAC, în dezvoltarea colecţiilor. Acelaşi sistem îndeplineşte funcţia de limbaj de comutare în MSAC (Multilingual subject access to library catalogues) (http://info.jib.cz/news/msac-libraries?set_language=en), un sistem de metasearch care utilizează Metalib pentru acces la cataloagele naţionale ale Cehiei, Croaţiei, Sloveniei, Lituaniei, Letoniei. CZU permite restrângerea „domeniului de căutare” în sistemul M-CAST (Multilingual Content Aggregation System) (http://www.m-cast.infovide.pl/). Acesta este un sistem bazat pe întrebări şi răspunsuri şi permite căutarea informaţiei în limbile franceză, italiană, polonă, portugheză şi cehă).

Una dintre cele mai interesante lucrări prezentate în seminar a fost aceea a lui Jiri Pika intitulată UDC at the ETH Bibliothek in Zürich – a Swiss perspective (CZU la Biblioteca ETH din Zürich – o perspectivă elveţiană). Sistemul ETHICS care sta la baza actualului sistem de catalog naţional NEBIS, deşi vechi de mai bine de 25 de ani, face faţă cu succes cerinţelor utilizatorului modern. Echipa care se ocupă de întreţinerea sistemului este formată din 15 persoane –11 de limbă germană şi 4 de limbă franceză. Un singur indice CZU stă în spatele descriptorilor în trei limbi (germană, engleză, franceză) la care se adaugă relaţii cu termeni înrudiţi, sinonime şi alte expresii prietenoase, pentru a facilita dialogul cu utilizatorul de OPAC. Acelaşi indice CZU este conectat cu titlurile documentelor corespunzătoare semnificaţiei sale, indiferent de limbă. Utilizatorul lucrează cu CZU fără a realiza acest lucru. Pentru navigare pe ierarhii însă este necesar indicele CZU şi nu textul.

Darija Rosman şi Boris Rifl de la Biblioteca Naţională şi Universitară din Ljubljana (http://www.nuk.uni-lj.si/) au prezentat lucrarea Universal Decimal Classification in Slovenia (Clasificarea Zecimală Universală în Slovenia). Cele mai multe biblioteci din Slovenia folosesc CZU pentru catalogare şi câteva dintre ele pentru aranjarea la raft. Ultima ediţie CZU tipărită în limba slovenă datează din 1991 şi are aproximativ 11.000 de indici. O echipă formată din editori, traducători şi un specialist programator plus un coordonator se ocupă de traducerea ediţiei din 2001 a MRF. De asemenea există un proiect pentru utilizarea CZU online în limba slovenă. Aceasta va asigura accesul la subiecte prin indici CZU, căutări precise şi full text pentru explicaţii, note, exemple de combinaţii ale CZU etc. Accesul la baza de date CZU este controlat. Există un manual de utilizare a CZU alcătuit de bibliotecari de la biblioteca sus-amintită în limba slovenă care datează din 2006 şi conţine exemple de utilizare pentru fiecare clasă principală din CZU şi pentru subdiviziuni. La Biblioteca Naţională şi Universitară din Ljubljana CZU se utilizează în format MARC (COMARC) (http://www.cobiss.si/cobiss_eng.html ), ceea ce conferă stabilitate, flexibilitate, precizie şi multiple posibilităţi de manipulare a datelor din subcâmpurile câmpului 675.

Sesiunea a treia dedicată editorilor şi produselor CZU a fost deschisă de prezentarea Aidei Slavic din partea British Standards Institution. După o trecere în revistă a istoricului CZU (iniţial, în 1905, cuprinzând 10.000 clase, în 1980, 200.000 clase pentru ca din 1993, MRF să includă 67.000 clase, folosită în 39 de limbi în 125 de ţări) a fost prezentată varianta web a CZU, datând din 2001 (http://www.udc-online.com/ )[iii]. Căutările sunt structurate pe termeni şi pe clase. Produsul oferă posibilităţi de utilizare şi facilităţi remarcabile precum sugestii de construire corectă a indicilor, verificare rapidă şi uşoară, control şi consecvenţă în utilizarea CZU. Preţurile de achiziţie diferă în funcţie de numărul de utilizatori pentru care se plăteşte licenţa.

Gerhard Riesthuis a vorbit despre utilizarea CZU în Olanda punctând momente importante din istoria utilizării sale în ţara care găzduieşte sediul instituţiei deţinătoare a tuturor drepturilor asupra sistemului. A început prin a anunţa apariţia ediţiei revizuite a Ghidului de utilizare a CZU care include ultimul volum din Extensions and Corrections to the UDC din 2006. În prezent, nivelul la care se utilizează CZU în Olanda este de aprox. 45.000 de indici, în condiţiile în care se manifestă un interes crescut în utilizarea schemei în prezent. Ca perspective şi dorinţe pentru viitor a enumerat CZU online, CZU multilingv, actualizări regulate şi cursuri pentru utilizatorii CZU.

Rosa San Segundo, reprezentanta institutului de standardizare din Spania, AENOR, a vorbit despre produse CZU actuale şi de perspectivă, subliniind că CZU este singurul sistem de clasificare folosit în bibliotecile din Spania. La ora actuală există o ediţie medie tipărită din anul 2000, o ediţie completă a MRF pe CD-ROM, Ghidul de utilizare a CZU în limba spaniolă, o ediţie prescurtată a CZU din 2004 folosită în predarea CZU în cele 16 universităţi spaniole şi traducerea ediţiei de buzunar din 2004. Un proiect important în care participă Universitatea Carlos III din Madrid AENOR şi Biblioteca Naţională din Madrid este alcătuirea unui fişier de autoritate CZU cu vedetele de subiect ale Bibliotecii Naţionale din Madrid.

Sesiunea 4 – CZU în învăţământ şi instruirea profesională a deschis cea de-a doua zi a seminarului. Prima lucrare intitulată Does convenience trump accuracy? – the avatars of the UDC in Romania (Comoditatea bate exactitatea? – avatarurile CZU în România) a aparţinut Victoriei Frâncu de la BCU „Carol I” – Bucureşti. Lucrarea a evidenţiat potenţialul CZU şi modul în care acesta este exploatat prin câteva proiecte aparţinând unor bibliotecari români – doi dintre ei fiind de la BCU Bucureşti, pe fondul controversei generate în jurul acestui sistem de clasificare referitor la valabilitatea sa. Sunt menţionate cauzele care au dus la naşterea acestei controverse, „o falsă problemă”, cum a fost ea definită de unul dintre susţinătorii schemei. În final sunt prezentate aspecte ale învăţământului biblioteconomic în România, accentul fiind pus pe modul în care se fac predarea şi însuşirea ulterioară a Clasificării Zecimale Universale.

Din Ungaria am aflat de la Agnes Hajdu Barat despre teoria şi practica educaţiei în domeniul informării prin intermediul lucrării intitulate Multilevel education, training, traditions and research in Hungary (Nivele de învăţământ, instruire, tradiţii şi cercetare în Ungaria). Educaţia în ştiinţa informării începe încă din ciclul gimnazial, se adânceşte în cel liceal urmând să devină disciplină obligatorie în oricare dintre disciplinele de studiu din învăţământul universitar. Strategiile de căutare a informaţiei sunt predate începând cu învăţământul liceal, pe parcursul acestora elevii întâlnind şi schema CZU a cărei structură le este explicată. Educaţia permanentă a bibliotecarilor include actualizarea cunoştinţelor de căutare a informaţiei, informatică şi multimedia, catalogare şi clasificare, comunicare şi management la fiecare 7 ani. Pentru aceasta sunt prevăzute prin lege cel puţin 120 de ore de educaţie permanentă la locul de muncă pentru fiecare bibliotecar. În domeniul bibliologiei şi ştiinţei informării CZU se predă 2 sau 3 semestre, la sfârşitul cursului studenţii având abilităţi pentru recunoaşterea structurii ierarhice, a flexibilităţii, a caracterului analitico-sintetic, a caracterului faţetat şi al altor proprietăţi ale CZU.

Tradiţia CZU în Ungaria este vastă şi îndelungată (începe din 1893, primele cursuri în care s-a predat CZU datând din 1910 la Biblioteca Municipală din Budapesta). Contribuţia Ungariei la istoria CZU este recunoscută pe plan internaţional. Ultima ediţie a CZU în limba maghiară datează din anul 2006.

Rosa San Segundo Manuel a prezentat lucrarea The use of the UDC in Spain, implementation, application, teaching and research (Utilizarea CZU în Spania, implementare, aplicaţii, educaţie şi cercetare). La începutul existenţei sale în bibliotecile din Spania (prima dată introdusă de un bibliotecar la sfârşitul sec. 19 la Universitatea din Salamanca) CZU a fost subiectul unor dispute izolate între bibliotecari, dar a devenit oficial susţinută de administraţia spaniolă prin ordin ministerial în 1939. Versiunea oficializată atunci a fost ediţia germană din 1934. De atunci CZU se foloseşte în toate bibliotecile spaniole pentru clasificarea colecţiilor în cataloage şi bibliografii. Sunt mai multe discipline universitare la care CZU este subiect de bază precum Facultatea de biblioteconomie şi documentare, Facultatea de Documentare şi traducere, Facultatea de lingvistică. Cercetarea în domeniul clasificării se desfăşoară în mediu universitar. Există în bibliotecile din Spania traduceri şi adaptări ale diverselor ediţii ale CZU, proiectul de perspectivă fiind, aşa cum am menţionat mai sus, alcătuirea unui sistem de indexare bazat pe CZU cu vedete de subiect asociate.

Sesiunea 5 a fost dedicată perspectivelor de dezvoltare şi utilizărilor novatoare ale CZU. Primul proiect prezentat denumit STITCH (Semantic Interoperability To access Cultural Heritage, Catch Program http://www.cs.vu.nl/STITCH/ ) a făcut obiectul lucrării Aligning Thesauri for an integrated access to Cultural Heritage Resources (Alinierea tezaurelor pentru acces integrat la resurse de patrimoniu cultural) şi i-a aparţinut lui Antoine Isaac. Eterna problemă a eterogenităţii conceptuale a impus găsirea unor soluţii (de exemplu, obiecte de patrimoniu în a căror descriere există numele Virgin Mary coexistă cu altele sub numele Saint Mary). Dificultatea provine din faptul că obiecte din colecţii diferite sunt descrise prin utilizarea unor vocabulare diferite – tezaure, scheme de clasificare – şi, prin urmare, nu sunt inter-operabile la nivel semantic. S-au găsit soluţii semantice Web pentru inter-operabilitate – concordanţe sau legături semantice între elemente ale diferitelor vocabulare. Alinierea ontologică are loc la nivel lexical, structural, statistic şi al cunoştinţelor. Ca şi în cazul limbajelor de comutare sau intermediare, alinierea vocabularelor ca soluţie la problema interoperabilităţii funcţionează astfel: dacă se ştie că un concept C din vocabularul V este semantic echivalent cu un concept D din vocabularul W, atunci un motor adecvat de căutare poate regăsi toate obiectele care au fost indexate cu conceptul D corespunzător unei interogări pentru obiectele descrise prin utilizarea conceptului C.

Utilizarea alinierii vocabularelor pentru acces integrat

Miguel Benito din Suedia propune un nou loc în CZU pentru Clasa 61 – Medicină. Sub titlul The subject of Medicine: the best solution today for the empty Class 4 (Domeniul Medicina – cea mai bună soluţie pentru Clasa 4 vacantă) autorul demonstrează beneficiile mutării Medicinei de la subdiviziunea 61 îndeosebi acum, când clasa se restructurează total. Prima consecinţă a acestei manevre ar fi scurtarea notaţiilor aferente clasei cu o cifră în toate subdiviziunile sale. O altă propunere făcută de acelaşi vorbitor a fost mutarea Psihologiei la 19 în loc de 159.9, din aceleaşi raţiuni practice (ex. 159.9 – 19, 159.91 – 191, 159.92 – 192).

Cea mai revoluţionară prezentare din cele două zile de seminar a fost aceea a reprezentantului firmei MagnaView BV din Olanda, Erik-Jan van der Linden, nominalizat pentru „the 2007 European ICT Prize”. Lucrarea intitulată Visual Universal Decimal Classification? (CZU Vizualizat?) al cărei coautor este propune o versiune vizualizată a CZU ca mijloc eficient de management al schemei dar şi de utilizare a ei. Argumentul in favoarea necesităţii vizualizării CZU adus de autor este acela al dimensiunilor MRF care fac dificilă o privire generală şi o înţelegere justă a structurii schemei. Vizualizarea este o metodă de a utiliza schema fără a folosi notaţiile sistemului ca atare. MagnaView a dezvoltat o aplicaţie care demonstrează utilizarea vizualizării interactive pentru a răspunde acestor provocări.

Utilizarea structurii arborescente pentru vizualizarea structurii ierarhice a limbilor în CZU

În încheierea seminarului a avut loc o masă rotundă în care s-au tras concluzii, s-au făcut prezentări ale modului în care se utilizează CZU în ţări despre care nu s-a vorbit pe parcursul lucrărilor, s-au făcut propuneri pentru viitor. Prezidiul a fost format din Ines Cordeiro, actual editor-şef al schemei, Alan Hopkinson, director executiv al Consorţiului CZU, Prof. Ia C. McIlwaine, fost editor şef al schemei şi Gerhard Riesthuis, administratorul MRF.

Prof. McIlwaine a amintit câteva dintre coordonatele politicii Consorţiului din ultimii ani: tabele faţetate, evitarea duplicării (de exemplu în Clasele 37 şi 72), mai multe tabele auxiliare, reducerea numărului de auxiliari speciali, îmbogăţirea tabelei de subdiviziuni geografice, evitarea parti pris-urilor în clasificare (de exemplu în Clasa 2), cooperarea cu DDC pentru structurarea Clasei 200 conform structurii Clasei 2, cooperarea cu BC2 pentru restructurarea Clasei 61, notaţia ca expresie a caracterului ierarhic indiferent de lungimea notaţiei.

Ines Cordeiro a reafirmat unele dintre coordonatele politicii Consorţiului CZU. Între acestea amintim: preocuparea prioritară pentru alcătuirea unei echipe decât pentru clasa care urmează a fi revizuită, achiziţionarea mijloacelor pentru colaborarea în cadrul echipei (inclusiv colaborarea la distanţă), continuarea revizuirii clasei de subdiviziuni geografice şi a Clasei 61, stabilirea modului de lucru pentru revizuirea Clasei 5, furnizarea mai multor exemple de combinaţii pentru Clasa 94 (în care sunt exemple doar în privinţa istoriei Marii Britanii).

Alan Hopkinson a subliniat importanţa acestui seminar şi în acest context a afirmat că nimic nu este mai elocvent decât comunicarea directă în ciuda excelentei eficienţe a mijloacelor electronice de comunicare.

Gerhard Riesthuis, după ce a făcut o trecere în revistă a modului în care a fost restructurată Clasa 3, prin activitatea unui grup de lucru în anul 1966, a evidenţiat avantajele CZU faţă de sistemul de clasificare din care este derivat, Clasificarea Zecimală Dewey: mai adecvată pentru utilizarea în mediu automatizat, beneficiază de simboluri de început şi de sfârşit, are posibilităţi nelimitate de alcătuire a indicilor complecşi, pe când DDC are numai una singură, subdiviziunea paralelă, caracteristicile sale au permis utilizarea sa cu succes în sisteme de cataloage naţionale ca Nebis (Elveţia) şi Libis (Belgia).

Jiri Pika a vorbit din nou în cadrul discuţiilor privind utilizarea CZU aducând la cunoştinţa auditorilor paradoxul că în Germania şi Austria nici o bibliotecă nu foloseşte în prezent CZU deşi ediţia completă după care s-a lucrat mai multe decenii era în limba germană. În schimb, în Elveţia şi Lichtenstein se utilizează CZU deşi nu există o ediţie medie în limba germană (ediţia completă în limba germană numără aproximativ 300.000 de indici).

Din Slovenia, de la Universitatea din Ljubljana, Alenka Sauperl a vorbit despre necesitatea unor preţuri mai scăzute pentru licenţele produselor CZU utilizate în scopuri didactice. În sprijinul acestei solicitări a amintit faptul că DDC oferă licenţe gratuite pentru studenţi. Prof. McIlwaine a intervenit spunând că MRF nu este adecvat pentru scopuri didactice şi a promis că vor avea loc consultări cu editorul i.e. British Standard Institution, pentru rezolvarea acestei probleme.

Punctul final al seminarului a fost raportul întocmit de Prof. Ia Mcilwaine, raport în care au fost reamintite momentele şi problemele esenţiale aşa cum au reieşit acestea pe parcursul seminarului. Am reţinut din activitatea viitoare a Consorţiului intenţia de a publica mai multe produse, de a fixa coordonate pentru predarea CZU, subiectul fiind o temă posibilă pentru un viitor seminar internaţional, înfiinţarea unei liste de discuţii CZU (există deja un blog CZU la http://universaldecimalclassification.blogspot.com/), proiectul de restructurare a Clasei 52 – Astronomie de către Viniti (Institutul de Informaţii Ştiinţifice şi Tehnice al Academiei de Ştiinţe din Rusia).

Vizita la Koninklijke Bibliotheek – Biblioteca Naţională a Olandei

După încheierea seminarului participanţii au putut să opteze pentru un tur ghidat al bibliotecii care a găzduit reuniunea internaţională. În cele ce urmează voi puncta unele dintre amănuntele pe care le-am aflat pe parcursul vizitei:

Imagine din interiorul Bibliotecii Naţionale a Olandei

- taxa anuală pentru utilizarea bibliotecii este de 15 Euro şi include studiul, utilizarea Internetului, împrumutul publicaţiilor;

- biblioteca are 50 de km de rafturi de cărţi şi 20 de km de rafturi de periodice

- pentru depozitul legal se primeşte câte un exemplar din fiecare publicaţie, inclusiv cele electronice

- KB este considerată locul cel mai adecvat pentru depozitarea documentelor electronice (unul dintre cele 4 cele mai bune asemenea locuri din lume)

- personalul bibliotecii nu are voie să intre fără însoţitor în depozite

- documentele privind istoria Olandei sunt organizate sistematic în sălile cu acces liber pe momente importante din istoria, cultura şi civilizaţia Olandei

Imagine din sala de lectură dedicată istoriei Olandei

- colecţia de carte veche şi preţioasă este dispusă în două săli, una de referinţe şi una pentru studiul propriu-zis al colecţiei, plus o sală mai mică rezervată pentru grupuri de studiu; intrarea în acest spaţiu este prevăzută cu poartă magnetică pentru evitarea sustragerilor din colecţie

Imagine cu sala de studiu pentru colecţia de carte veche

- documentele care constituie depozitul legal se consultă dar nu se împrumută

- documentele de referinţă se împrumută

- biblioteca este dotată cu echipament foarte performant pentru citirea microformatelor.

Concluzii

Seminarul internaţional organizat de Consorţiul CZU la Haga în 4-5 iunie 2007 sub titlul Information Access for the Global Community a avut succesul scontat. Lucrările prezentate au generat interes şi discuţii între participanţi, pauzele de cafea şi de prânz transformându-se într-un fel de al doilea seminar, mai relaxat, în care s-au lămurit anumite aspecte ale subiectelor prezentate. Contactul direct dintre participanţi a fost benefic fiind un punct de plecare pentru colaborări viitoare. Mai important, lucrurile noi despre care s-a vorbit în legătură cu utilizarea CZU în cataloage de bibliotecă dar şi în alte aplicaţii, sunt de natură să mărească încrederea în viabilitatea şi potenţialul acestui sistem de clasificare.

Produsele realizate şi prezentate de participanţii la seminar demonstrează că nu se pune sub nici o formă problema renunţării la reprezentarea subiectelor prin CZU ci, dimpotrivă, efortul celor care îl dezvoltă se concentrează pe metode de a-l face mai prietenos, pe vizualizare şi pe utilizare interactivă a clasificării. Cooperarea promisă de Consorţiul CZU este o invitaţie la studiu şi activitate dedicată apropierii prin metode inteligente a limbajului structurat al CZU de utilizatorii săi.

Bucureşti, 15 iunie 2007 dr. Victoria Frâncu