Element relativ nou în peisajul electronic, în care am
început să ne miscăm din ce în ce mai dezinvolt, cartea electronică rămâne,
totusi, necunoscută nu doar publicului, ci si, mai ales, acelora care, prin
natura profesiei lor, sunt mai aproape de carte.
Astfel, nu este de mirare că bibliotecarii doresc să cunoască mai îndeaproape
un produs care, după cum se afirmă, va constitui aproape în exclusivitate
obiectul muncii lor viitoare.
Expunerea de fată îsi propune să încadreze în doar câteva coordonate lămuritoare
profilul acestui tip de “obiect electronic”, a cărui esentă rămâne, firesc,
textul - devenit e-text prin purtătorul său, prin dispozitivele de citire
si prin posibilitătile de exploatare.
Această metamorfozare a prezentării informatiei an-trenează o serie de
schimbări la nivelul institutiilor de mediere si comercializare: bibliotecile
si librăriile. Pentru a opera în acelasi mediu, acestea se află într-un
proces de “virtualizare”, devenind “e-biblioteci” si - respectiv - “e-librării”.
În continuarea articolului este redată o descriere succintă, dar detaliată,
a proceselor de achizitionare, catalogare si împrumut a cărtii electronice,
preluând date din experienta unei biblioteci americane si sunt prezentate
perspectivele cărtii de tip electronic în general si în raport cu biblioteca.
|
|
Tema aparitiei si promovării e-book-ului e abordată într-o
viziune în cercuri concentrice, prin înscrierea în contextul larg al cyberspace-ului,
al societătii virtuale în devenire, relevându-se facilitătile oferite de
era digitală, implicatiile universalizării conceptului de “virtual”. Acest
context a generat, la rândul lui, inevitabil, procesul de informatizare
a bibliotecilor, si se prezintă succint mutatiile din toate procesele biblioteconomice,
de achizitie, depozitare, înregistrare, catalogare, consultare, împrumut.
Se creionează implicatiile sociale, culturale si psihologice, negative si
po-zitive ale expansiunii planetare a Internet-ului, redefinirea conceptului
de cultură, distorsionarea criteriilor de valorizare etc, având în vedere
că Internet-ul e întronat ca mijlocul primordial de impunere a e-book-ului.
Cartea electronică e definită ca o verigă necesară în procesul de informatizare
a bibliotecilor si în problema fondului de carte privind acele biblioteci
electronice, în acceptia de colectii de e-book.
|
Formatele de distribuire a informatiilor s-au dezvoltat
concomitent cu evolutia tehnicii de calcul, în acest articol fiind semnalate
cele mai răspândite (de la formatul ASCII la formatele pentru cărtile electronice).
Cum s-a ajuns la cartea electronică, în mod practic, si care sunt atributele
acestor fisiere, sunt întrebări la care putem găsi răspunsul aici. Citirea
cărtilor electronice presupune existenta de hardware si software, mai mult
sau mai putin specializate. Pasii pentru obtinerea unei cărti electronice
sunt prezentati într-un mod succint. Sunt prezentate, de asemenea, primele
zece pachete software free pentru crearea cărtilor electronice, precum si
“calitătile” compilatoarelor performante. Pentru bibliotecile detinătoare
de cărti electronice, se propun trei modele, cu avantajele si dezavantajele
fiecăruia.
|
|
Articolul prezintă notiunile de bază legate de cartea
electronică, răspunzând la cele mai frecvente întrebări referitoare la acest
subiect: ce este cartea electronică, sub ce formate se poate găsi, care sunt
sursele si modalitătile de achizitie, care sunt dispozitivele pe care se poate
citi, caracteristicile acestora, ce soft-uri sunt necesare pentru citire,
ce facilităti, avantaje sau dezavantaje oferă, care este viitorul acestui
nou produs în biblioteci.
|