| Home | Conducerea Asociatiei | Filiale teritoriale | Sectiuni profesionale | | Conferinta Nationala | Publicatii | Din viata Asociatiei |

Buletinul ABIR, 2-3/2003
CERCETAREA SI STRUCTURILE INFODOCUMENTARE

= Abstracte =

Numai cercetarea salveazã
Definirea structurii de cercetare īn bibliotecã
Ion STOICA

Anca PODGOREANU
Identificānd elementele crizei din sistemul infodocumentar, autorul pledeazã pentru organizarea cercetãrii specializate īn biblioteci evidentiind elementele valorizatoare (cadrul formativ, structurile, managementul infodocmentar, temele integrãrii, ale convergentei cu structurile paterne).

Considerānd cercetarea o componentã determinantã a bibliotecii universitare, autoarea propune organizarea cercetãrii sub trei aspecte, definind modalitãtile de integrare īn spatiul infodocumentar: adaptarea si comunicarea.



Elemente de analizã a lecturii

Despre cercetare sau Paradigma cercetãrii
Lili RUSEA

Amelia COSTOIU
Optimizarea lecturii este un deziderat care stã īn atentia cercetãtorilor din diferite domenii, inclusiv cel bibioteconomic. Autoarea face cāteva observatii, bazate īn principal pe analiza statisticã a lecturii īn Biblioteca Centralã Universitarã din Bucuresti, importante pentru īmbunãtãtirea acestei activitãti.

Folosind explicatia unor concepte propuse de filosofi ai stiintei ca Th. Kuhn sau Newton-Smith referitoare la cercetarea stiintificã, schimbarea stiintificã sau paradigmã, autoarea reprezintã grafic trei figuri edificatoare pentru influenta acestor concepte īn societate.



Subiectivism si creativitate īn procesele cognitive
Educatia utilizatorilor – un concept īn actualitate
Elena BULGARU

Serban SUBĆ
Privite din perspectiva psihologiei cognitive,  mecanismele psihice ce dau seamã de desfãsurarea procesului cunoasterii umane sunt analizate īn complexitatea manifestãrilor lor evidentiindu-li-se caracterul constructiv si inovativ. Luānd act de capcanele īntinse de subiectivitatea specificã fiintei umane, se īncearcã o exemplificare pe activitatea de clasificare-indexare a documentelor.

Dupã un traseu istoric privind sensurile conceptului de educatie a utilizatorilor, cu exemplificãri din literatura americanã, englezã si francezã, autorul decupeazã zece principii metodologice care ar sta la baza formãrii utilizatorilor.




Tehnologii informationale īn bibliotecile universitare


Cristina CHIVU


Articolul īsi propune sã prezinte doar acele tehnologii informationale care intereseazã bibliotecile universitare. Documentele pe suport electronic prezentat aduc schimbãri importante īn modurile de comunicare, de informare si autoformare. Ultimele orientãri īn ceea ce priveste productia editorialã de carte si periodice stiintifice relevã importanta ce trebuie acordatã jurnalelor electronice si e-book-urilor. Īn conditiile īn care Europa īsi propune trecerea la e-Europe, bibliotecile universitare trebuie sã-si dezvolte mai ales colectiile de documente electronice.



| Home | Conducerea Asociatiei | Filiale teritoriale | Sectiuni profesionale | | Conferinta Nationala | Publicatii | Din viata Asociatiei |